S-a pus capacul peste Comisia speciala de ancheta, instituita de plenul Senatului, pentru investigarea conditiilor in care au fost interceptate convorbirile telefonice ale magistratului Corneliu Birsan de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Ar fi fost o excelenta oportunitate de a face, in conditii relativ simple, radiografia unui caz in care, in mod flagrant, i-a fost violat unei persoane secretul convorbirilor telefonice. Reactia celor vinovati a fost pe cat de prompta, pe atat de eficienta. Dar si, in aceeasi masura, evidenta. Alarma din serparie a fost uriasa. Iar serpii, pentru a preveni o asemenea investigatie, au invadat Parlamentul Romaniei.
Inainte de a se naste efectiv, inainte de a incepe sa lucreze, Comisia de ancheta a Senatului s-a autosabotat. In primul rand prin intermediul reprezentantilor PSD. Iar sabotajul s-a produs in etape, in mod programatic, pana la deznodamantul final. Pana cand principalii initiatori, care au mobilizat cei peste 70 de senatori sa solicite infiintarea Comisiei, respectiv domnul Corneliu Dobritoiu si subsemnatul, au fost siliti sa demisioneze. De altfel initiativa a avut-o Victor Ciorbea urmat, in final, si de Sorin Iliesiu.
Cum de s-a ajuns ca acest caz flagrant de interceptare sa nu mai poata fi investigat? De ce o Comisie parlamentara de ancheta, inaine chiar de a-si incepe activitatea propriu-zisa, renunta, cu buna stiinta, la utilizarea instrumentelor puse la dispozitie de lege si, pana la urma, la mandatul incredintat de Senatul Romaniei? Istoria este scurta, simpla si elocventa.
Tentativa de a investiga cazul Birsan a starnit serparia. Probabil ca in spatele acestei interceptari se ascund fapte deosebit de grave. Pentru a-l lamuri pe cititor, vom spune ca acest magistrat de prim rang este si unul dintre cei mai mari juristi pe care ii are Romania, eminent profesor, fost decan al Facultatii de
