S-a dovedit dupa cateva luni ca singurul liant adevarat care tinea bine legata in chingi USL era promisiunea inlaturarii regimului lui Traian Basescu.
Asta isi dorea majoritatea, asta promovau si liderii uniunii. Dupa implinirea pe jumatate a obiectivului, din variate si complexe motive, intelegem mai bine cat de mult rau a nascut, fie si indirect, regimul patronat de actualul presedinte.
Pentru ca a reusit sa concentreze atat de multa putere, el a obligat practic majoritatea clasei politice sa i se opuna cu unicul scop de a limita efectele unui regim tot mai autoritar, mai discretionar si clientelar.
Sa nu uitam niciodata ce a reprezentat PDL la guvernare cu Traian Basescu la butoanele tuturor institutiilor importante din tara. A fost probabil perioada cea mai nefasta din ultimii 23 de ani.
Pretul pentru indepartarea acelei anomalii il platim astazi, iar factura e prezentata cu antetul USL.
Nu mai conteaza nici macar ca obiectivul a fost indeplinit doar pe jumatate. Oricum ar fi, Traian Basescu a fost golit de putere. USL a ramas la masa castigatorului, de unde scrie prezentul si dicteaza viitorul.
Drama incepe de aici, pentru ca USL nu mai e unita de un ideal, oricat de prespalat ar fi, care sa se regaseasca in sustinerea populara, ci doar de setea de putere si bani pe care o manifesta noii guvernanti.
Pe de o parte, norocul este ca USL este o mixtura de interese, de factiuni si grupari, care transcend cele patru formatiuni politice oficiale care alcatuiesc USL.
De cealalta parte, ghinionul e ca acest conglomerat si metisaj politic nu are nicio linie directoare, nicio viziune care sa-i uneasca membrii, ci doar cateva proiecte mai vechi enuntate de lideri si o multitudine de urgente si necesitati cotidiene. Acestea din urma fac agenda Guvernului si patroneaza cu adevarat
