În context european, Franţa pare sǎ fie în acelaşi timp o mare putere care lanseazǎ iniţiative spectaculoase, cum ar fi intervenţia militarǎ din Mali, dar şi o economie fragilǎ care are nevoie de sprijinul Germaniei şi de înţelegerea Bruxelles-ului pentru a depǎşi criza actualǎ. Aflat în deplasare la Bruxelles, miercuri 15 mai, François Hollande a fost în situaţia de a adopta de fapt douǎ roluri diferite.

Deplasarea a avut douǎ obiective importante: participarea la noua Conferinţǎ Internaţionalǎ a donatorilor pentru statul Mali, co-organizatǎ de Franţa şi consultǎri pe teme de politicǎ economicǎ cu responsabilii europeni şi în special cu preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. Cu siguranţǎ cǎ François Hollande a preferat prima posturǎ, de lider internaţional, decît cea de-a doua, de lider care trebuie sǎ-şi justifice politica într-un moment cînd ţara sa intrǎ în recesiune. Editorialistul cotidianului LE MONDE subliniazǎ însǎ cǎ intrarea în recesiune a Franţei nu este legatǎ doar de blocajele societǎţii franceze şi de incapacitatea guvernelor succesive de a promova reforme. Dacǎ Franţa este astǎzi în recesiune, scrie LE MONDE, Bruxelles-ul are şi el o responsabilitate, întrucît în ultimii doi ani a promovat o politicǎ extrem de regidǎ, de disciplinǎ bugetarǎ cu orice preţ. De cîteva luni însǎ, observǎ specialiştii, Comisia Europeanǎ şi-a modificat metoda şi a început sǎ adopte mǎsuri adaptate în funcţie de pacient: altfel spus sǎ trateze fiecare dintre ţǎrile fragilizate (Franţa, Spania, Portugalia, Grecia) în funcţie de anumite doleanţe şi specificitǎţi. Cum spuneam, însǎ, aceastǎ schimbare de metodǎ a Bruxelles-ului vine dintr-o lecţie asumatǎ dintr-un eşec: Comisia Europeanǎ, acuzatǎ deseori cǎ este impregnatǎ de ideologie ultra-liberalǎ, a fost obligatǎ sǎ constate cǎ accentul pus doar pe disciplinǎ bugetarǎ nu face decît sǎ asfixieze Europa