1685 – Urcă în scaunul Țării Moldovei domnitorul Constantin Cantemir Constantin Cantemir, a fost domnitor în Moldova în perioada 15 mai 1685 – 27 martie 1693. A ajuns pe tron la bătrânețe, la vârsta de 73 de ani. Era viteaz, dar incult. A participat la luptele dintre polonezi, austrieci și turci, ducând o politică oportunistă. Era de partea turcilor, dar îi comunica regelui polonez Sobieski și austriecilor, planurile acestora. Dușman al partidei poloneze din Moldova, face marea greșeală de a-i ucide pe logofatul Miron Costin și hatmanul Velicico Costin. Fiindu-i în primejdie tronul, din cauza intrigilor lui Constantin Brâncoveanu al Munteniei, se decide să susțină politica turcească. Se îngrijește să dea o educație bună fiilor săi Antioh Cantemir și Dimitrie Cantemir. Acesta din urmă a scris chiar o carte apologetică în limba latină „Vita Constantini Cantemiri”, de fapt o tentativă de a explica decizia de a-l ucide pe cărturarul Miron Costin. În timpul domniei lui, Moldova a suferit o invazie a tătarilor și polonezilor, dar și biruri grele. Despre el, cronicarul Ioan Neculce scrie astfel: “Carte nu știa și numai iscălitura o învățase a o făcea; mânca bine și bea bine”. 1838 – S-a născut Nicolae Grigorescu Nicolae Grigorescu s-a născut pe 15 mai 1838, în Pitaru, județul Dâmbovița. După o timpurie ucenicie, în atelierul pictorului ceh Anton Chladek, lucrează icoane pentru bisericile din Băicoi și mănăstirea Căldărușani. În 1856 realizează compoziția istorică Mihai scăpând stindardul, pe care o prezintă domnitorului Barbu Știrbei, împreună cu o petiție prin care solicită ajutor financiar pentru studii. În anii 1856-1857 pictează biserica nouă a mănăstirii Zamfira din județul Prahova, apoi, până în anul 1861, biserica mănăstirii Agapia. La intervenția lui Mihail Kogălniceanu, care îi apreciază calitatea picturii, primește o bursă pentru a studia la Paris. În toamna anulu