La Muzeul de Istorie Suceava a avut loc ieri lansarea cărţii „Metalurgia aramei în civilizaţiile Precucuteni şi Cucuteni”, semnată de arheologul dr. Ion Mareş.
Există oameni care rămân în „tiparele sănătoase ale culturii”
Evenimentul, care, aşa cum a spus directorul adjunct al Muzeului Bucovinei, dr. Doina Creangă, „a deschis şirul manifestărilor dedicate Zilei Internaţionale a Muzeelor”, a fost salutat de subprefectul Constantin Harasim, care a apreciat faptul că în acest secol al internetului, al informaţiei difuzate în mediul virtual, există oameni care rămân în „tiparele sănătoase ale culturii”, care clădesc meticulos şi temeinic, oferindu-ne prilejul unor astfel de momente care „vor rămâne ca amintiri frumoase” în memoria participanţilor.
Monografia ştiinţifică „Metalurgia aramei în civilizaţiile Precucuteni şi Cucuteni”, a cărei publicare a fost finanţată de Muzeul Bucovinei, este rezultatul unui efort de peste zece ani şi vizează cele mai vechi preocupări ale omului privind metalurgia aramei (sec. VI-V înainte de Hristos).
O carte „îndelung meditată”, o lucrare „cu caracter enciclopedic”
Cartea, aşa cum a remarcat prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, întruneşte cele patru criterii pe care Nicolae Iorga, patriarhul istoriografiei româneşti, spunea că sunt necesare unui autor pentru o lucrare de calitate: informaţie solidă, spirit critic, capacitate de organizare şi stil.
Spunând că dr. Ion Mareş, care şi-a susţinut doctoratul cu o lucrare în domeniul metalurgiei aramei, „a rămas fidel aceleiaşi teme” în cercetările sale ulterioare, prof. univ. dr. Mihai Iacobescu a subliniat faptul că avem de-a face cu o carte „îndelung meditată”, o lucrare „cu caracter enciclopedic”, pentru elaborarea căreia cercetătorul a consultat 403 titluri pe această temă, din care 11 îi aparţin, având acces la o sursă impresionantă de i
