Cînd: Sîmbătă, 11 mai. Să tot fi fost ora 17,30, întrucît numai pensionarii și fetele bătrîne se scoală cu noaptea-n cap ca să meargă la muzeu.
De ce: Pentru că atît Anastasia, cît și Andreea (două fetițe de Neckermann, cum se zicea pe vremea mea, la vreo trei anișori bucata) voiau neapărat să vadă fluturii în acțiune. La drept vorbind, atîta așteptam: aveam 9 ani cînd tata mi-a cumpărat un splendid album tipărit pe hîrtie lucioasă, sugestiv intitulat Fluturi exotici. Doi ani mai tîrziu, capturam primul exemplar de Iphiclides podalirius, cunoscut sub denumirea populară de "Coada rîndunicii". Menționez, de asemenea, că-n 2006, într-o seră din Amsterdam, am avut o relație cu totul specială c-un fluture Monarh care mi s-a așezat pe nas preț de minimum 40 de poze. Ne-am îmbarcat, așadar, în două mașini, cu toate familioanele implicate, și am zburat direct spre “Antipa”.
Mai exact: Începînd cu 1 mai, s-a deschis, la Muzeul Național de Istorie Naturală expoziția temporară "Fluturi tropicali vii" (deadline: 31 iulie). Pe antipa.ro lucrurile păreau clare. O seră special amenajată. 30 de specii. Intrarea: 12 lei adulți, 10 lei copii/studenți.
Și mai exact: La fața locului, fluturii tropicali păreau după cum urmează: 30 toți, din cinci specii distincte. Restul poate că făceau nani după ce băuseră lăptic – ipoteză agreată de ambele fetițe din dotarea noastră și de un băiețel pe care nu-l cunosc, care promitea să devină tocilarul clasei. La 3 ani, lumea ți se pare oricum mai mare, indiferent de numărul de fluturi care o populează. Dezamăgiți de aspectul cantitativ și calitativ al expoziției, adulții se repliau rapid spre curtea interioară a muzeului.
Vestea bună: Cafeneaua Antipa (indoor, plus terasă) arată civilizat și occidental, deși unii zic că e amplasată ilegal, tipic românește, pe un spațiu foarte public. Prețuri medii pentru zona în cauză, o
