Parcul Alexandru Ioan Cuza, cunoscut sub numele de IOR, din sectorul al Capitalei, este unul dintre cele mai frumoase parcuri din oraşul, având un lac natural şi o istorie care astăzi a rămas imprimată în configuraţia sa.

Amenajarea parcului din sectorul 3 a început în jurul anilor '70, în vremea dictatorului Nicolae Ceauşescu, şi ani de-a rândul a fost locul preferat de locuitorii cartierelor din apropiere.

Lacul parcului, litoralul cartierului

Parcul are o suprafaţă impresionantă, în jur de 80 de hectare, cu tot cu bijuteria care se află în inima acestuia: lacul natural, după cum povesteşte Ioan Sârbu, profesor de hidrologie al Facultăţii de Geografie din Bucureşti. Despre lacul din mijlocului parcului nu există multe informaţii, iar printre puţinele lucruri cunoscute este faptul că acesta a luat fiinţă datorită unor izvoare naturale.

Potrivit hidrologului, lacul natural din parcul IOR s-a născut din izvoarele naturale, dar şi din apa provenită din precipitaţii.

Lacul parcului Alexandru Ioan Cuza, fostul IOR, este împărţit, simbolic, cu ajutorul unui pod. Una dintre părţile lacului, numită şi Flax, în urmă cu zeci de ani era Marea Neagră pentru mulţi locuitori din apropiere, după cum îşi aminteşte unul dintre cei care îşi petreceau zile întregi pe malul lacului sau scăldându-se ca într-o piscină.

„Existau foarte multe persoane care îşi petreceau concediul stând la plajă şi bălăcindu-se pe Flax“ , adaugă bărbatul.

Cel mai înalt deal din parc era insulă pe Flax

În urmă cu ani buni, cel mai înalt deal din parcul Alexandru Ioan Cuza era insulă, pentru că locul prin care oamenii se pot plimba, astăzi, pe gazonul verde, era acoperit de apă. Doar vârful dealului răsărea din apă, fiind cunoscut ca micuţa insula de pe Flax.

În nopţile calde de vară, tinerii din cartierul Titan organizau adevărate partide de pescui