Nu știm dacă Ovidiu Nemeș, primarul Sighetului, cunoaște în amănunt istoria orașului pe care îl administrează. De pildă, pe strada Bogdan Vodă nr. 26 se află un imobil ce figurează în lista actualizată a monumentelor istorice, cod MM-II-m-B-04693, publicată în M.O., partea I, nr. 670 bis, din 1 octombrie 2010, sub impropria denumire de “Casa pălărierului”. Ridicat în 1833 de un polonez, imobilul este singurul vestigiu al unui minicartier de refugiați, asemănător ca arhitectură cu casele saxone din Viscri sau Rimetea, tipice pentru Europa Centrală. Pentru a ne arăta că nu se încurcă în detalii, primarul a anunțat în ședința Consiliului Local din 30 aprilie că va face toate demersurile pentru declasificarea acestui monument, care este, chipurile, degradat, pentru a-l culca la pământ și a netezi în locul lui o cale de acces spre o parcare ce urmează a fi construită undeva în spate.

Singura casă de acest tip din Sighet se integrează perfect în peisaj, de aproape 200 de ani, este în stare foarte bună și nu a deranjat până acum nici o administrație, cu excepția lui Nemeș, pe care îl chinuie amintirea parcărilor din Franța, ale căror ceasuri le jefuia cu patentul prin anii ’90, în calitate de rezident român.

Publicat în Cațavencii, nr. 19 (97), 2013

Nu știm dacă Ovidiu Nemeș, primarul Sighetului, cunoaște în amănunt istoria orașului pe care îl administrează. De pildă, pe strada Bogdan Vodă nr. 26 se află un imobil ce figurează în lista actualizată a monumentelor istorice, cod MM-II-m-B-04693, publicată în M.O., partea I, nr. 670 bis, din 1 octombrie 2010, sub impropria denumire de “Casa pălărierului”. Ridicat în 1833 de un polonez, imobilul este singurul vestigiu al unui minicartier de refugiați, asemănător ca arhitectură cu casele saxone din Viscri sau Rimetea, tipice pentru Europa Centrală. Pentru a ne arăta că nu se încurcă în detalii, prima