Anunțul celebrei actrițe Angelina Jolie, potrivit căruia a suferit o dublă mastectomie pentru a preveni îmbolnăvirea cu cancer, a relansat în presa internațională dezbaterea cu privire la înlăturarea unor organe sănătoase ca măsură de prevenție a apariției unei boli. Astfel, numeroase voci au atras atenția că există riscul ca decizia celebrei actrițe să influențeze considerabil acțiunile a numeroase femei din lumea întreagă, cu un bagaj genetic similar.

Angelina Jolie a declarat, într-un articol publicat în New York Times, că a ales să se supună unei asemenea intervenții preventive din cauză că mama ei a murit la 56 de ani în urma unui cancer la sân, iar ea este purtătoare a genei cancerigene BRCA 1.

SUA, pe locul I la mastectomii profilactice

Potrivit unui articol publicat de CNN, SUA ocupă primul loc, cu un procent de 36,3%, în ceea ce privește numărul mastectomiilor profilactice efectuate în cazul femeilor care sunt purtătoare ale genelor BRCA 1 și BRCA 2, cele care pot dezvolta ulterior cancerul de sân.

Mai mult decât atât, un studiu realizat anul trecut de Centrul de Cercetare a Cancerului de la Universitatea Michigan arată că, în cazul a aproximativ 70% dintre femeile din SUA care au apelat la o dublă mastectomie ca urmare a diagnosticării cu cancer la sân, nu exista o recomandare medicală clară pentru o asemenea intervenție.

"Femeile diagnosticate cu cancer la sân și care au în familie cazuri similare sunt sfătuite să opteze pentru o dublă mastectomie. Însă, există un număr semnificativ de femei care nu îndeplinesc aceste criterii și care, din cauza grijilor că s-ar putea îmbolnăvi, recurg la o asemenea intervenție", explică în studiul respectiv cercetătoarea Sarah Hawley.

Decizii luate prea repede

La rândul său, medicul chirurg și profesor asociat la Universitatea Michigan, Michael Sabel, atrage atenția că dubla mastectomie