La 20 de ani de la deschiderea primului muzeu al comunismului din România, Fundaţia Academia Civică a lansat “Cartea Morţilor” – un dicţionar al celor morţi în anchete, închisori, colonii de muncă şi deportări în perioada 1945-1989. “Lista nu va fi niciodată completă” – spune la RFI Romulus Rusan, vicepreşedinte al Fundaţiei, care a lucrat în ultimii 5 ani la alcătuirea acestui volum.
Cartea cuprinde numele şi date biografice ale victimelor comunismului, iar realizarea ei a fost un demers complex de cercetare:
„E o carte la care lucrăm de 5 ani. Am pornit de la o listă a morţilor făcută de Cicerone Ioniţoiu, scrisă de altfel pe plăci de andezit în curtea Memorialului Sighet; ce a făcut el a fost o muncă de pionierat extraordinară, dar fără surse directe. Noi am confruntat datele cu diverse surse, între care cele 86 de mii de fişe de detenţie (ceea ce e drept că e foarte puţin, pentru că au fost 600 de mii de condamnaţi politici, dar numai astea au scăpat...). Acum putem să ştim rata mortalităţii de la Sighet: 39% - de zece ori mai mare decât rata mortalităţii în rândul deportaţilor din Bărăgan. Din cele 44 de mii de persoane deportate într-o noapte, 1700 au murit.“ spune Romulus Rusan.
Cartea Morţilor este însă departe de a fi completă, dar dă o dimensiune a fenomenului şi sugerează dimensiunea ororilor din timpul represiunii comuniste.
> Deci acolo nu au scris pe nimeni. Abia târziu, în 1957 (după Convenţia de la Geneva), un notar al Securităţii a colindat principalele închisori şi a făcut cât de cât reconstituirea morţilor.“
Cu ocazia jubileului de 20 de ani al primului memorial al victimelor comunismului, Academia Civică a deschis la Bucureşti un spaţiu expoziţional permanent al muzeului Sighet. Prima expoziţie: „Memoria, ca formă de justiţie“
Despre volumul lansat şi munca de cercetare, Ioana Haşu a stat de vorbă cu Romulus
