- Social - nr. 94 / 16 Mai, 2013 Romanii au ajuns la Tisa si apoi la Budapesta nu pentru a cuceri teritorii straine sau pentru a inabusi un regim politic, ci pentru a impune respectarea drepturilor, a nazuintelor ce si-au gasit expresia in hotararea adoptata la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918. Iata cateva marturii straine ce sustin aceasta concluzie: Frank Rattigan, ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, intr-un raport din 08.10.1919, Foreign Office, scria: "orice om rezonabil sustine acum ca actiunea Romaniei a fost justificata de a rezista atacului bolsevismului ungar, de a-l infrange si apoi a urmari resturile inamicului batut pana la Budapesta.” Diplomatul francez Henri Cabon arata, la 12.08.1919: "Romania nu si-a modificat revendicarile teritoriale ca urmare a succeselor armatei sale” si ca actiunea romaneasca "era indispensabila daca se dorea incetarea starii de lucruri grave care au fost tulburate de Ungaria multa vreme. Despre felul cum au fost primite trupele romane de catre populatia maghiara, generalul Gheorghe Mardarescu a remarcat: "Tinuta ofiterilor si a trupelor era impunatoare, trupele au fost primite cu liniste, incredere si cu simpatie.” O constatare similara a fost facuta si de Frank Rattigan, care a spus: "Sunt informat ca trupele romane, la intrare in Budapesta, au fost primite, daca nu cu entuziasm, cu simpatie de populatia ungara.” Trupele romane s-au aflat la Budapesta in perioada 4 august15 noiembrie 1919, perioada in care cercurile din conducerea Ungariei au intretinut o propaganda antiromaneasca ale carei ecouri razbat pana in zilele noastre. Sirul acuzatiilor a culminat cu procesul de intentii ce s-a facut Comandamentului Armatei Romane de a institui blocada Budapestei, condamnand astfel populatia ei la frig si infometare. In 5 august 1919, prima zi oficiala de ocupatie a Budapestei, generalul Mardarescu, telegrafia Majestatii Sale Regel