Separat oficial de PDL, Traian Băsescu şi-a găsit în Victor Ponta coabitantul ideal. Şase luni de “colaborare instituţională” par să fi şters marea răfuială din vară, înlocuită de victoriile personale repurtate între timp. Ce au cedat într-o parte – orgoliu ori relaţii –, au câştigat în alta: procurori, miniştri şi, mai ales, reabilitarea imaginii publice a unuia în Europa, a altuia în ţară. Scor parţial: 4 la 4.

Imaginea de ansamblu este însă dezolantă: prim-procurorul României este decredibilizat şi slab, ministru al Justiţiei e, la propriu, un om de casă al şefului său, iar pe scaunul României la Bruxelles va sta “dottore” Victor Ponta, pe care “toată Europa îl ştie că minte şi că a plagiat” (Traian Băsescu, iulie 2012, TVR). Cu ce s-au ales, concret, Ponta şi Băsescu din Pactul de la Cotroceni?

Numirea procurorilor. Avantajaţi: şi Victor Ponta, şi Traian Băsescu. În urma unei negocieri politice care a anulat angajamentele luate faţă de Bruxelles, Ponta a propus-o pe Laura Codruţa Kovesi la DNA, peste capul PNL, Băsescu l-a acceptat pe Tiberiu Niţu după ce îl repinsese o dată. Rezultatul: Niţu, decredibilizat şi cu o prestaţie neconvingătoare la interviuri, este şeful parchetelor; numărul doi în Parchetul General, Bogdan Tiberiu Licu, e martor în dosarul “Curentul şi Motorul” şi apropiat al grupului Mihai Vlad - George Bălan - Marcel Sâmpetru, interceptaţi în timp ce plănuiau negocieri cu Victor Ponta pentru funcţii în Parchet; Alina Bica, interceptată şi ea în dosarul penal al lui Sorin Blejnar, în care apare numele Elenei Udrea, este noua şefă a DIICOT; ca şi Alina Bica, adjuncta sa, Georgiana Hosu, face parte din garnitura procurorilor crescuţi în guvernarea Năstase sub Ilie Botoş, într-un sistem controlat.

Ministerul Justiţiei. Câştigător: Victor Ponta. Numele lui Robert Cazanciuc, rudă prin alianţă cu primul-ministru, a fost acceptat f