Specialiştii spun că din cauza prohibiţiei prelungite la vânătoare, în acest moment, la gurile Dunării, la fiecare trei hectare de teren există un porc sălbatic. Densitatea fiind mare, kilogramul de carne de mistreţ braconat nu depăşeşte 2 lei. Specialiştii spun că din cauza prohibiţiei prelungite la vânătoare, în acest moment, la gurile Dunării, la fiecare trei hectare de teren există un porc sălbatic. Densitatea fiind mare, kilogramul de carne de mistreţ braconat nu depăşeşte 2 lei.

“Fenomenul braconajului a apărut după ce fondurile de vânătoare au fost transferate la Romsilva, iar vânătoarea a fost interzisă în urmă cu trei ani. Populaţiile de mistreţ s-au înmulţit atât de mult, încât apariţia braconajului era inevitabilă”, ne-a spus Ştefan Stoica (foto), directorul AJVPS Tulcea. Pe Ostrovul Tătarului, un ochi de pământ înconjurat de ape, situat în apropiere de Chilia Veche, pădurarul de vânătoare Ion Botaş locuieşte împreună cu familia într-o “gospodărie de sălbăticie”, adică o casă izolată, pe terenurile agricole dintre braţele fluviului. Cel mai apropiat vecin al familiei Bontaş locuieşte la patru kilometri distanţă.

“Eu trebuie să monitorizez numărul de animale sălbatice de pe ostrov. În acest moment, totul a luat- o razna. Pe o suprafaţă de 2.800 de hectare sunt 1.000 de mistreţi, 500 de căprioare, 250 de şacali, 100 de vulpi, 100 de pisici sălbatice şi 200 de enoţi (câine sălbatic - n.r.). Se înmulţesc mereu, iar fondurile de vânătoare, nemaifiind administrate de asociaţiile de vânători, ci de Romsilva, care nu are specialişti, sunt lăsate la voia întâmplării“, e de părere Ion Bontaş.

Există două tipuri de braconaj în Deltă: unul al localnicilor, pentru hrană, altul comercial, al unor indivizi care încearcă să facă din vânătoarea ilegală o afacere.

“Braconajul comercial este atât de îmbelşugat, încât preţurile au devenit derizorii. Un mis