Acordul de liber schimb pe care europenii îl vor negocia cu Statele Unite va crea mai multe zone de comerț liber. "Excepția culturală" nu ar trebui să facă parte, fie parțial, fie total, spun unii actori europeni. Alții vor ca totul să fie pus pe masă. Vineri la Bruxelles, 14 state au cerut excluderea audiovizualului din aceste discuții.
Excepția culturală definește protejarea sectorului cultural prin acordarea de subvenții de stat și de cote. Europenii încearcă să-și păstreze diversitatea culturală în toată splendoarea ei, chiar dacă au nevoie de acest acord cu SUA.
Vorbim aici despre o problemă culturală, dar nu trebuie pierdut din vedere că se intră sub aspectul problemelor comerciale și că vorbim de fapt, despre bani.
Acest acord cu SUA, pentru care negocierile ar putea începe în luna iunie și care va crea cea mai mare zonă de liber schimb din lume, se crede că va aduce creștere economică și locuri de muncă.
Iar a intra în negocieri cu cererea ca unele aspecte să beneficieze de o derogare, ar atrage după sine riscul ca și americanii să ceară același lucru.
De aceea, un număr de 14 state membre cred că este mai înțelept ca subiectul excepției culturale să nu fie negociat deloc.
Franța, Austria, Germania, Spania, Bulgaria, Polonia, Slovenia, Slovacia, Belgia , Ungaria, Italia, Cipru, Portugalia și România sînt țările care nu doresc negocierea excepției culturale.
Lor li se opune poziția Marii Britanii care crede că în aceste negocieri cu SUA totul trebuie pus pe masă, fără excepții, derogări sau preferințe.
Iar Comisia Europeană nu este foarte convinsă că cele 14 țări au dreptate și nuanțează spunând că audiovizualul ar putea fi negociat.
Franța, ca lider al grupului celor 14, spune că excluderea audiovizualului din discuții .
Francezii amintesc că ei cred ferm în propriul lor sistem care privește o lim
