Zilele mereu mai lungi îndeamnă din ce în ce mai mult la promenadă. Parcurile ne aşteaptă, dar şi străzile oraşului pot să fie o tentaţie, mai ales dacă descoperim surprizele adăpostite de spaţiile expoziţionale, în ultima vreme în cele mai neaşteptate locuri. Cred că Bucureştiul încă mai poate fi o provocare, chiar şi pentru cineva născut şi crescut aici. Cu atât mai mult pentru un vizitator care are ocazia de a poposi ceva mai mult pe meleagurile noastre. Iar când călătorul străin nu doar rămâne o perioadă ceva mai îndelungată în oraşul meu, dar îl şi alege ca subiect de creaţie şi exprimare artistică este motiv de nedisimulată bucurie. Pentru că Bucureştiul mi-e drag şi despre aceasta am mai vorbit, iar când afecţiunea este împărtăşită de alţii şi transmisă mai departe publicului larg, ce poate fi mai bine? Misiunea aceasta şi-a asumat-o luna trecută artistul ceh Stepan Vrbicky, prin expoziţia de la Librăria Cărtureşti Verona, intitulată Bucureşti în vis, în realitate, în amintiri. Poate că ultimele două situaţii nu sunt de natură să ne surprindă foarte mult, dar oare la ce se referă visul? În fapt, până la un punct, totul a început de la el. De la felul în care artistul ceh şi-a imaginat capitala noastră, atunci când venirea la Bucureşti era doar o dorinţă, un vis. Dar iată că a fost un vis suficient de consistent încât a putut să prindă viaţă pe hârtie, sub creionul desenatorului. A venit apoi, în 2011, şi rezidenţa artistică pe malurile Dâmboviţei, când visul a început treptat să fie înlocuit de realitate, iar după întoarcerea acasă au rămas amintirile, toate transformate de Stepan Vrbicky în desene în cărbune, uneori şi cu câte o tuşă discretă de culoare, în caietul său de schiţe. Ceea ce am putut vedea în ceainăria de la Cărtureşti au fost cele aproape 25 de desene, pe marginea cărora încă se vede legătura din caiet, înrămate simplu şi despre c