Este H7N9 virusul următoarei pandemii de gripă? Cât de pregătită este Europa pentru o astfel de eventualitate, după experienţa din 2009? Sunt câteva din întrebările la care răspunde prof. dr. Albert Osterhaus, preşedintele Grupului Ştiinţific European de Lucru pentru Gripă, în interviul exclusiv realizat de dr. Mihail Călin.
La 2 mai 2013, Grupul ştiinţific european de lucru pentru gripă (ESWI) a organizat la Bruxelles cea de-a treia ediţie a Summitului gripei, conceput ca o platformă de discuţii asupra strategiilor de prevenţie, de schimb de bune practici şi iniţiere de acţiuni concrete în acest domeniu. Printre subiectele discutate s-au numărat mediatizatul virus gripal H7N9, grupurile ţintă pentru vaccinare, eficienţa şi siguranţa vaccinării, medicaţia antivirală sau posibilităţile de dezvoltare a unor vaccinuri gripale universale. Despre principalele mesaje ale evenimentului am discutat cu profesorul Albert Osterhaus, de la Universitatea Erasmus (Rotterdam), preşedintele ESWI.
„Să ne pregătim pentru ce-i mai rău“
– Subiectul fierbinte al momentului îl reprezintă virusul H7N9: 126 de cazuri, 24 de decese până la 26 aprilie. Ce se ştie la acest moment? – Este vorba de un virus care se răspândeşte din lumea animală, de la păsări la oameni. Nu ştim exact despre ce păsări este vorba, credem că păsările de fermă sunt importante, ca de obicei cu aceste virusuri, dar nu putem exlude că virusul să existe încă şi la păsările sălbatice. Virusul este ceea ce numim un triplu reasortant, adică o combinaţie de trei virusuri diferite de la păsări: unul de la păsările migratoare sălbatice, altul de la raţe şi altul de la cinteza de iarnă, care fac schimb de material genetic, iar virusul rezultat poate trece dintr-un motiv sau altul de la păsări la oameni, cauzând o boală foarte severă. Întrebarea evidentă este dacă acest virus va fi la originea viito
