"Glasul roţilor de tren", cea mai fidelă oglindire a istoriei rapidiste de dinaintea primului titlu recunoscut: "Rapid, greierele care cântă mereu iluzia că fotbalul nostru ar putea fi mai bun"
Fostul mare gazetar Ioan Chirilă a fost printre primii care au vorbit despre faptul că Rapid ar putea revendica un titlu din 1942
„Rapid este un greiere care cântă mereu iluzia că fotbalul nostru ar putea fi mai bun decât este“. O metaforă de final perfectă pentru o operă pe care suporterii giuleşteni o văd drept o „biblie“ a rapidismului. Fostul gazetar Ioan Chirilă a ştiut mai bine ca oricine să aştearnă pe hârtie spiritul echipei de lângă Podul Grant. Iar în cartea „Glasul roţilor de tren“ istoria fotbalului românesc este „înţepată“ discret pentru că în dreptul Rapidului primul titlu oficial apare în 1967! „…Istoria fotbalului pretinde că Rapid a câştigat campionatul abia în 1967, la Ploieşti. Probabil că nu se ţine seama de campionatul 1941-1942. Poate pentru că a fost un campionat fără meciuri de provincie, fără meniscuri mângâiate, fără tendoane lustruite. În sfârşit, n-am să mă cert pentru atât lucru. Vreau să vă amintesc, însă, că de îndată ce campionatul a luat ceva din sistemul Cupei, n-am mai avut obstacol“, stă scris la pagina 153, vizavi de o poză ce-i înfăţişează pe Lengheriu, Bogdan, Baratky, Rădulescu şi Vintilă, adică cinci dintre emblemele Rapidului interbelic.
E vorba despre Cupa Basarabiei sau campionatul de război, care nu a fost recunoscut niciodată drept competiţie oficială. Cu toate că motivele sunt încă neclare, Gheorghe Scurtu – cunoscut statistician şi rapidist înfocat -, cel care a intrat în posesia trofeului de ceva timp, explică: „Aici, pe verso, scrie «Oferită de ziarul Universul spre cinstirea celor care luptă împotriva hidrei bolşevice pentru reîntregirea ţării». În situaţia asta, crezi că a