Traian Băsescu i-a dat mandat lui Victor Ponta să participe la Consiliul European din 22 mai de la Bruxelles. Motivul: atunci se vor discuta chestiuni tehnice, care privesc în special Guvernul. Şi – nu în ultimul rând: prin comportarea sa din ultima vreme, premierul a reuşit să câştige încrederea preşedintelui!

Aşadar, succes total pe linia coabitării. Iar succesul va fi sărbătorit acolo unde Ponta participă pentru prima dată – cu mandat: la Conclavul liderilor europeni. Aceasta a fost una dintre priorităţile sale, la preluarea mandatului, şi s-a soldat cu o brambureală de zile mari şi cu o plasare în offside: mergând la Bruxelles fără mandat, nu a fost admis la reuniune, spre marea şi deplina satisfacţie a preşedintelui, rămas prudent la Bucureşti.

N-ar fi fost o surpriză pentru „colegii” dlui Băsescu dacă s-ar fi produs o nouă îmbrânceală pentru ocuparea scaunului: aşa ceva se mai întâmplase, avându-i ca protagonişti pe preşedintele şi premierul polonez. Acesta din urmă, mai vânjos, a reuşit să-l lase în picioare pe fostul preşedinte, sub privirile uluite ale unei asistenţe care nu mai fusese pusă într-o astfel de situaţie.

Faptul că reprezentarea la vârf este o problemă doar pentru Polonia şi România ar trebui să ne pună pe gânduri. În legătură nu doar cu imperfecţiunile Constituţiei – pe care sperăm că le va repara dl Antonescu – dar şi cu gradul de civilizaţie politică pe care l-am atins. Între interesul personal – orgolii şi ambiţie – şi cel general – buna funcţionare a mecanismului de reprezentare, noi şi polonezii am optat pentru primul. Nu cred că era necesar un „pact de coabitare” pentru a ajunge la o soluţie corectă şi onorabilă, ci doar de persoane capabile să-şi depăşească propriile probleme de caracter.

Ponta pleacă la Bruxelles, Băsescu rămâne singur acasă. Să sperăm că primul nu va „inspira” din nou