Exodul medicilor a luat tendinţe îngrijorătoare din cauza subfinanţării sistemului public de sănătate în comparaţie cu alte ţări, lucru evidenţiat şi de statisticile internaţionale cu privire la nivelul resurselor alocate pentru Sănătate. Adăugând la acest element şi alţi factori specifici, cum ar fi condiţiile grele de lucru, stresul, suprasolicitarea la locul de muncă, lipsa de recunoaştere şi respect pentru importanţa activităţii pe care o prestează medicii şi, nu în ultimul rând, proasta lor remunerare, putem înţelege de ce recurgerea la emigrare devine un act bine motivat, a declarat, ieri, la Suceava, prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prezent în judeţ pentru a da startul celei de-a doua ediţii a Zilelor Medicale ale Sucevei, manifestare medicală ce reuneşte 350 de invitaţi din domeniu.
Astărăstoae a arătat că România ocupă primul loc în Europa, înaintea Irlandei, în ceea ce priveşte migraţia medicilor. În ultimii şase ani, peste 14.000 de medici au plecat să profeseze în străinătate. În primele trei luni ale lui 2013, numărul medicilor care au emigrat a fost de 580. “Investim în construcţia de noi spitale care vor deveni muzee, pacienţii vor veni, dar nu va avea cine să-i trateze”, este avertismentul lansat către guvernanţi de Vasile Astărăstoae.
Alţi 250 de medici îşi fac bagajele pentru Europa
Preşedintele CMR a arătat că în 1989 erau 56.000 de medici cu drept de liberă practică, pentru ca în 2013 numărul acestora să ajungă la 39.896. Plecările cele mai mari de medici din România au fost din centrele universitare ale ţării, Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, iar cele mai frecvente ţări de destinaţie au fost Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia, Spania, Suedia, Irlanda, Olanda, Canada, Belgia, Austria, Portugalia şi Cipru. Se remarcă, de asemenea, că specializările cele mai s
