România ar putea fi împărţită în şapte sau opt regiuni, luând în calcul influenţele culturale, migraţia populaţiei, stadiul de dezvoltare zonală, dar şi numărul de locuitori recomandat pentru fiecare regiune, conform raportului Consiliului Consultativ pentru Regionalizare (CONREG).
Noile regiuni, numărul lor, calculul pentru capitalele de regiune şi modul în care regionalizarea României va influenţa viaţa locuitorilor sunt abordate într-un document de 56 de pagini emis de către CONREG.
Preluând modelul regionalizării din Polonia, ţara cu cea mai mare rată de absorbţie a fondurilor europene, România ar putea fi împărţită în regiuni cu o populaţie medie între 2,4 şi 2,7 milioane de locuitori, în funcţie de numărul de regiuni, 7 sau 8.
Fluxul de migraţie a populaţiei ar putea fi punctul de plecare pentru calculul noilor capitale regionale ale României, în raport fiind folosite informaţii ale migraţiei locuitorilor României din anii 1992 şi 2002.
“Analiza pricipalelor fluxuri de migraţie indică în mod clar principalele centre ale regiunilor funcţionale. Decizia pentru locul de plasare a centrelor administrative ale noilor regiuni nu decurge, însă, automat, din această constatare. Este necesară o abordare separată în care să fie luate în seamă şi alte criterii”, se mai arată în document, care menţionează următoarele criterii: centralitatea geografică a oraşului capitală în regiune; infrastructura care îl leagă de restul judeţelor; starea infrastructurii locale pentru comunicare; spaţii publice pentru instituţiile administraţiei.
Raportul mai arată că “regiunile cu grad redus de urbanizare vor fi obligate să adopte, ca regiuni administrative, politici adecvate pentru reducerea deficitului de ocupare non-agricolă a populaţiei, de infrastructură de locuire modernă”.
Documentul menţionează, de asemenea, că “segmentarea Transilvaniei (în sens
