Cele câteva zile ale Revoluției din 89, de la Timișoara, au generat mii de pagini scrise, ore și ore de documente filmate, dar și ani întregi de întrebări fără răspuns. Controversele nu au murit odată cu eroii, însă amintirile acelor vremuri, mai ales surprinse pe camerele de luat vederi de atunci, încă trezesc emoții. Una dintre acestea se află pe blogul lui Marius Mioc, mariusmioc.wordpress.com, și reprezintă o filmare din noaptea dintre 21 și 22 decembrie 1989. Aceasta a fost realizată “în Piaţa Operei şi parţial în interiorul clădirii Operei, unde se afla comitetul revoluţionar numit Frontul Democratic Român. Înregistrarea s-a făcut cu intenţia de a se trimite apoi caseta la Consulatul Iugoslav, pentru a se face cunoscute lumii evenimentele din Timişoara”, se arată pe blog.

Urmărind primele minute din cele 11 de document video, se pot vedea, cu greu, oamenii prezenți în piață, care scandau “libertate”, iar Mioc arată că “celor din piaţă li s-a spus că se face o filmare, îndemnuri precum «pancardele sus» sînt anume ca să iasă bine filmarea, dar datorită întunericului calitatea imaginii nu este prea bună”. După primele minute, cel care filmează ajunge în foaierul Operei, iar locul, astăzi destinat publicului distins care merge la spectacole, arată ca un cartier general semi-militarizat. Cei care-l ocupă nu sunt însă în uniforme, ci în hainele în care i-a prins Revoluția, pulovere și paltoane, plini de energie, într-o transă specifică acelor zile. Mioc notează unul dintre cele mai emoționante momente: “în interiorul Operei se citesc liste cu persoanele despre care se primiseră informaţii că au murit, în unele cazuri informaţiile puteau fi greşite. În paralel cu înregistrarea video, în aceeaşi noapte s-a făcut şi o înregistrare audio”.

Eforturile celor care au realizat documentul înregistrat au fost însă în zadar, cel puțin din punctul de vedere