În ce măsură deciziile Înaltei Curţi aşteptate faţă de solicitările liberalilor vor putea contribui la rezolvarea crizei?
În Republica Moldova, Curtea Constituţională este în acest moment asaltată ca niciodată de solicitări – toate venite într-o perioadă marcată de controverse politice şi constituţionale. Cea mai recentă sarcină a Curţii Constituţionale ar fi să clarifice dacă decizia parlamentului de a permite premierului interimar, Iurie Leancă, să demită şi să numească în funcţie miniştri ar fi constituţională. Iniţiată de Partidul Liberal, sesizarea, dacă ar fi rezolvată pozitiv, ar da peste cap demiterile deja produse sau intenţionate ale unor miniştri liberali sau democraţi după destrămarea coaliţiei de guvernământ.
O altă sarcină pe care o are de rezolvat Curtea Constituţională este dacă Procurorul General, Corneliu Gurin, a fost revocat din funcţie în conformitate cu legea constituţională. Oponenţii revocării au spus că a fost o acţiune ilegală a liberal-democraţilor şi comuniştilor, iar adepţii ei spun că în joc ar fi scoaterea procuraturii de sub influenţa unui partid politic.
Şi tot Curtea Constituţională trebuie să clarifice dacă aflarea în funcţia de preşedinte interimar de parlament a liberal-democratei Liliana Palihovici ar fi constituţională. Dacă Curtea ar confirma că argumentele invocate de liberali, autori şi ai acestei sesizări, arată într-adevăr încălcări ale constituţiei, toate deciziile adoptate în perioada cât durează acest interimat ar fi considerate nule.
Dar, după o decizie memorabilă a Curţii Constituţionale din 22 aprilie, prin care fostului premier Vlad Filat i s-a interzis să candideze în urma unor suspiciuni neprobate că ar fi corupt, mulţi au spus că încrederea în acest organism este total compromisă, pentru că el acţionează acum mai mult ca un arbitru politic.
„Să interzic
