În timp ce se laudă că va închide celebrul acord cu Bechtel (mai vedem dacă va reuşi!), ministrul delegat pentru infrastructură, Dan Şova, pune la cale nişte contracte pe lângă care afacerea cu această companie americană va părea o glumă.
Pentru cei 62 de kilometri construiţi de Bechtel statul român a plătit circa 2,2 miliarde de euro, adică aproximativ 25 de milioane de euro. Sub ministeriatul înţelept al lui Şova, cei 48 de kilometri din centura de sud a Capitalei vor costa două miliarde de euro (în calcul fiind luată şi operarea şi întreţinerea pentru autostrăzile A1 şi A2).
De la bun început trebuie remarcat că Şova fuge de licitaţii ca dracul de tămâie. Totul se face pe proceduri netransparente, negociere, dialog competitiv, cum le-o mai zice, dar nu licitaţie. În al doilea rând, banii europeni parcă ar fi blestemaţi: Şova nu vrea să se atingă de ei. Din fondurile UE pentru Transport am cheltuit fix 6,46%, iar plăţile sunt blocate de luni întregi. Abia în iunie vom şti dacă cei de la Bruxelles acceptă deblocarea programului. Dar, dincolo de această situaţie, executivul ar fi trebuit să facă proiecte pentru care să poată obţine finanţare de la UE. Nu o face pentru că este nevoie de un efort intelectual şi pentru că se fură mai greu (chiar dacă inventivitatea românească a dovedit că se poate fura şi de aici).
Ministrul lucrărilor de infrastructură flutură, ca pe o soluţie miraculoasă, celebrul PPP, parteneriatul public privat, spunând că asta rezolvă bugetul mic de care dispune CNADNR. În realitate, tot ceea ce vrea să facă guvernul USL este să încheie nişte contracte dubioase şi scumpe, dar nota de plată să fie pasată guvernărilor următoare. Suma de trei euro pe kilometru pe care o vor plăti şoferii care folosesc autostrăzile - şi pe care nu este clar cum a calculat- o Şova - nu va ajunge sub nici o formă pentru acoperirea costurilor unui drum extr
