- Social - nr. 95 / 17 Mai, 2013 Stuparii mureseni detin nu mai putin de 14.ooo de familii de albine. De la care strang, anual, in medie, peste 3.000 de tone de miere. In mare parte, avand calitati curative si gustative ecologice. Principalii beneficiari ai acestui complex alimentmedicament, un adevarat elexir al sanatatii, sunt nemtii, austriecii, elvetienii, suedezii, finlandezii, danezii si norvegienii. Noi, romanii, din pacate, ne indulcim ceaiul, cafeaua, prajiturile si compoturile cu zaharul rafinat chimic. In mare parte obtinut din trestie. Si adus din Cuba si Brazilia. Pentru ca productia romaneasca de sfecla de zahar s-a redus de zece ori, comparativ cu anul 1989. Agricultura mureseana cultivand-o pe aproape 15.000 de hectare. Din cele aproape 15 fabrici ale Transilvaniei, pentru prelucrarea sfeclei de zahar, au mai ramas numai cele de la Ludus-Mures si Bod-Brasov. Dar sa speram ca vom gandi altfel care sa fie proportia intre mierea de albine si zahar. Nu de alta, dar se pare ca va fi un sezon pastoral de exceptie. Debutul facandu-se la florile de papadie. Urmeaza cele de salcam. Prisacarii mureseni ducandu-si stupinele in cele mai mari si productive plantatii naturale. Precum cele de pe dealurile si vaile podisului Tarnavelor. Respectiv cele situate de o parte si de alta a drumurilor de hotar dintre satele Zagar-ViisoaraCund-Ormenis-Laslau Mic-Suplac; Corunca-Padurea Vatman-AcatariChendu-Tigmandru; Danes-CrisMalancrav; Coves-Barghis-AposPelisor-Zlatna-Alma Vii-Dupus; Nemsa-Mosna-Axente SeverAgarbiciu-Seica Mare; TapuMicasasa-Valea Lunga. Pana aproape de Blaj. Va urma, apoi, roitul stupilor. El se va suprapune peste culesul in pastoral al mierii, polenului, laptisorului de matca si propolisului, la tei, la rapita si la floarea soarelui. Stuparii mureseni, mai saracuti si mai in varsta, raman in livezile si fanetele din vetrele satelor, precum si in pajistil