Poşta Română pierde masiv clienţi şi bani pe toate categoriile de servicii pe care le oferă. După privatizare, ar putea fi chiar mai rău.
FMI, viitorul instituţiei este sumbru. În primul rând pentru că principala sursă de venituri a Poştei, expedierea pensiilor, a unor salarii şi a corespondeneţei de stat sau inter-firme, ar putea fi preluată de alţi operatori privaţi.
Cum pe coletărie, transfer bancar sau scrisori, deja Poşta este puternic concurată de operatori privaţi, instituţia ar putea să fie scoasă de pe piaţa serviciilor poştale sau să funcţioneze doar la dimensiuni mult reduse.
Expedierea pensiilor către beneficiari reprezintă 30% din încasările Poştei, principala sursă de venit. Odată cu trecerea companiei în proprietate privată, Casa de Pensii poate organiza o licitaţie pentru alegerea operatorului care va livra în continuare pensiile, pe care Poşta o poate pierde. Mai mult, statul poate decide ca plata pensiilor să se facă exclusiv pe card, caz în care Poşta işi poate pierde cea mai mare sursă de venituri. Totuşi această variantă este mai puţin probabilă, dat fiind dificultatea demersului de a înzestra pe fiecare pensionar din fiecare localitate a ţării cu câte un card.
Doar un exemplu al declinului Poştei este piaţa de curierat rapid, estimată la 220 de milioane de euro, care este controlată în proporţie de 95% de operatorii privaţi. Practic, Poşta este aproape scoasă de pe această piaţă unde, în 2008, deţinea o cotă de piaţă estimată între 30 şi 40%. Declinul poate fi explicat prin prisma cheltuielilor cu personalul care ating 40% din total la firmele private, în timp ce la instituţia de stat procentul este dublu.
Mai mult pe Economica.net
Poşta Română pierde masiv clienţi şi bani pe toate categoriile de servicii pe care le oferă. După privatizare, ar putea fi chiar mai rău.
FMI, viitorul instituţiei este sumbr
