Pe Alison am cunoscut-o la înmormântarea hazoasă a lui Chuck. Înmormântare despre care am scris în blogul anterior. Alison s-a lipit de noi imediat. I-a plăcut nu numai că am intrat fraudulos în lumea lui Chuck dar şi că am avut curajul să ţin un speech.
Alison este pictoriţă. Este frumoasă, veselă, interesantă. ÎI place viaţa. îi plac oamenii, cu cât mai neobişnuiţi, cu atât mai bine. Alison este ea însăşi foarte neobişnuită.
Când am intrat în casa lui Alison parcă am intrat în lumea lui Alice, cea din ţara minunilor. Totul părea magic, de la tablourile de pe pereţi şi podele, la mobila eclectică, până la pisoiul imens şi plictisit. Ştiind că sunt oncolog, Alison mi-a spus secretul ei - are o tumoră pe creier.
Alison era o fată sănătoasă şi plină de viaţă. Dar a început să aibă nişte simptome neobişnuite, dureri de cap, stări sincopale, momente de percepţie anormală a realităţii. Aceste stări neobişnuite s-au reflectat şi în tablourile ei care au devenit mai adânci, mai sumbre, mai frumoase.
Simptomele s-au înrăutăţit şi Alison a căutat ajutor medical. A fost trimisă la diverşi specialişti şi în urma unui test de rezonanţă magnetică nucleară i s-a pus diagnosticul. Are o tumoră pe creier. Chiar dacă nu este o tumoră malignă, este o tumoră primejdioasă. Este un ghem de vase de sânge anormale, înghesuite într-un bulgăre aşezat în creierul ei stâng, lobul temporal. Se numeşte cavernom sau malformaţie vasculară cavernoasă.
Creează simptome neurologice catalogate drept stări de epilepsie manifestate nu prin convulsii, ci prin alterarea percepţiei realităţii înconjurătoare. Imediat, neurochirugii i i-au propus tratament chirurgical.
Îngrijorarea cadrelor medicale s-a bazat pe dimensiunea mare a tumorii lui Alison şi pe faptul că poate sângera oricând. Iar o hemoragie cerebrală poate fi fatală, mai ales dată fiind dimensiunea tumorii. (
