Oricât de controversată este numirea „bâlbâitului” Tiberiu Nițu în funcția de procuror general, acesta nu poate - chiar dacă vrea - să subjuge Parchetul intereselor politicienilor care l-au numit

1 /.

Numirea noii echipe de conducere a Parchetelor, în urma acordului de coabitare premier-preşedinte, a stârnit îngrijorarea unor reprezentanţi ai societăţii civile pentru că Justiţia s-ar putea întoarce la vremurile în care era subjugată de Politic. Adică atunci când se dădea drumul la dosarele penale în funcţie de deciziile din şedinţele de partid. Şi ne amintim cu toţii stenogramele PSD, de când ministru la Justiţie era Rodica Stănoiu.

Percepţie indusă

Instalarea celor şase noi şefi - Tiberiu Niţu (procuror general), Bogdan Licu (prim-adjunct al lui Niţu), Codruţ Olaru (adjunct al lui Niţu), Codruţa Kovesi (şef la DNA), Alina Bica (şef la DIICOT), Georgiana Hosu (adjunct la DIICOT) -, a fost făcută în baza legii în vigoare, aceea dată pe timpul Monicăi Macovei - adică la propunerea ministrului Justiţiei -, şi nu prin procedura cerută de Comisia Europeană. Noua echipă de conducere a Parchetelor a trecut de Preşedinţie fără niciun hop, ca urmare a acordului de coabitare dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. Fapt ce - alimentat de declaraţii politice - a generat în rândul opiniei publice percepţia că s-a terminat cu Justiţia independentă, că s-a dus naibii lupta anticorupţie, că ne întoarcem la vremea de cenzură a Justiţiei din timpul lui Adrian Năstase. Îngrijorarea a fost exprimată chiar şi de către unii dintre cei care susţineau, până mai ieri, că reforma Justiţiei este ireversibilă.

Ce se pierde din vedere

Se pierde din vedere faptul că legile Justiţiei au fost mult schimbate de la intrarea României în Uniunea Europeană, astfel încât să nu poată avea loc imixtiunea politicului în activitatea procurorilor şi a judec