Istoria acumularii averii celui mare latifundiar din Maramuresul sfarsitului de secol XIX, Pop Simon, fost prim-pretor al plasei Viseu, porneste de la bunicul acestuia, preotul ortodox al carui nume l-a purtat pana la moarte, in anul 1920. Protopopul Simion Pop a fost un roman neaos, inchis pentru crezul sau, la jumatatea secolului al XIX-lea in temnita de la Muncaci, care apoi la 1860 a fost unul dintre intemeietorii „Asociatiunii pentru cultura poporului roman din Maramures”. Preotul Simion Pop din Petrova a murit ducand cu el nemultumirea ca fiul sau, Sigismund Papp, si mai apoi toti descendentii acestuia nu i-au impartasit idealurile privind renasterea nationala a romanilor din Maramures, acceptand compromisul suprem al maghiarizarii familiei lor, de buna voie, din interese personale si exclusiv financiare.
Un insemnat publicist al vremii, Alexandru Filipascu, explica in scrierea „Instrainarea unor familii si averi maramuresene” ca aceste maghiarizari voluntare ale unor maramureseni erau facute din interesul asigurarii protectiei guvernatilor si a inaintarii in functii publice. Fiul preotului ortodox roman Simon Pop si-a schimbat numele in Sigismund Papp si a devenit prim-pretor in plasa Petrova. Sigismund era casatorit cu o anume Ema Schrater si a avut patru copii: Ema, care s-a casatorit cu doctorul maghiar Munkacsy Pal, Irma, casatorita cu profesorul Jonas Odon, Arpad - mort in timp ce era student - si Simon, viitorul prim-pretor al plasei Viseu si cel mai bogat latifundiar din vechiul Maramures.
Adevarul despre averea lui Papp Simon
Pentru atingerea scopurilor sale de preamarire, Simon Papp a slujit impreuna cu familia sa cauza ungureasca, noteaza publicistul Alexandru Filipascu, el zdrobind cu ajutorul jandarmilor opozitia romaneasca ce-l sprijinea in alegeri pe contracandidatul prefectului Iuliu Vint, avocatul Corneliu B
