Astăzi sunete din postmodernismul audiovizual de la sfîrșitul secolului XX, un postmodernism ajuns deja clasic, dacă îmi e permisă această hermeneutică ad-hoc, pentru că e privit din secolul XXI.
E vorba despre Coldcut & Hexstatic, producători, compozitori, muzicieni și manipulatori de sunete și de imagini din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.
Coldcut sînt Matt Black și Jonathan More, cu mare succes prin anii 90 pe scena dance din UK, cu o semnătură distinctă în marea de sunete mai mult sau mai puțin coerentă a acelor ani.
O muzică adică făcută din tăieturi, din colaje hip hop, breaks, jazz și cuvinte vorbite, toate cu un mesaj clar, social în primul rînd, pe alocuri ecologic.
Hexstatic e și el un duo alcătuit din Stuart Warren Hill și Robin Brunson, doi oameni specializați în crearea a ceea ce pe site-ul lor oficial se numește „quirky audio visual electro”.
Piesa cea mai aplaudată de critica de specialitate, împreună cu clipul video aferent, este „Timber” de pe albumul „Let Us Play”, lansat în 1997 la faimoasa casă de discuri londoneză Ninja Tune.
Astăzi sunete din postmodernismul audiovizual de la sfîrșitul secolului XX, un postmodernism ajuns deja clasic, dacă îmi e permisă această hermeneutică ad-hoc, pentru că e privit din secolul XXI.
E vorba despre Coldcut & Hexstatic, producători, compozitori, muzicieni și manipulatori de sunete și de imagini din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.
Coldcut sînt Matt Black și Jonathan More, cu mare succes prin anii 90 pe scena dance din UK, cu o semnătură distinctă în marea de sunete mai mult sau mai puțin coerentă a acelor ani.
O muzică adică făcută din tăieturi, din colaje hip hop, breaks, jazz și cuvinte vorbite, toate cu un mesaj clar
