Muzeul de Istorie al Transilvaniei a găzduit în Noaptea Muzeelor o expoziţie-experiment: „Cabinetul de curiozităţi“ care doar într-o oră a atras 1.000 de curioşi. Întreaga expoziţie a fost gândită în jurul a cinci obiecte principale: un obiect metalic descoperit în zona Aiud, tăbliţele de la Tărtăria, o aplică medievală cu simboluri alchimice descoperită la Vinţu de Jos, două obiecte romane de sticlă şi două amulete egiptene.

„În ultimii ani, multe dintre muzeele din România şi-au reînnoit spaţiile expoziţionale şi modul de prezentare al colecţiilor. Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei parcurge şi el un proces de regândire a expoziţiei sale permanente, ceea ce ne-a determinat să ne aplecăm atenţia asupra istoriei colecţiilor şi asupra conceptului de colecţionism în general. Expoziţia de faţă este rezultatul acestei introspecţii şi încearcă să recreeze atmosfera cabinetelor de curiozităţi“, susţin reprezentanţii Muzeului de Istorie al Transilvaniei in Cluj-Napoca.

Aceste „cabinete“ cuprind obiecte considerate de către colecţionarii drept curioase, exotice sau inedite.

Moda cabinetelor de curiozităţi a apărut în perioada renascentistă, în secolul al XVI-lea şi a devenit un „fenomen“ specific Europei. Acest fapt a fost foarte cunoscut în epoca barocă şi a supravieţuit până în secolul al XIX-lea când astfel de cabinete au fost dispersate în cadrul muzeelor specializate stând la baza multor colecţii de azi.

Primul cabinet de curiozităţi cunoscut este cel habsburgic din Viena, înfiinţat în 1553 de către Ferdinand I, urmat de cel din Dresda, în 1560. Un al treilea astfel de cabinet a fost deschis publicului la Sankt Petersburg la dorinţa ţarului Petru cel Mare, potrivit catalogului expoziţiei de la Muzeul de Istorie al Transilvaniei.

„Întreaga expoziţie a fost gândită în jurul a cinci obiecte principale: un obiect metalic d