Guvernatorul Băncii Naţionale a României Mugur Isărescu a primit, vineri, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu pentru contribuţiile sale la dezvoltarea ştiinţei economice.
Înainte de a-şi prezenta disertaţia, intitulată "Uniunea Bancară: principii, provocări, perspective", conducătorul BNR şi-a exprimat speranţa într-un viitor mai bun al Uniunii Europene, fiind convins că actuala criză nu reprezintă decât o consecinţă a "extinderii şi adâncirii" sale prea rapide.
Declarându-se un adept al Proiectului European, Isărescu a recunoscut, totuşi, că acesta nu este ireversibil, încercând, apoi, să prezinte beneficiile Uniunii Bancare.
Presiunea timpului şi-a spus, din păcate, cuvântul. Deşi a recunoscut caracterul "păsăresc" al limbajului macroeconomic, profesorul Isărescu a fost nevoit să treacă rapid peste disertaţia sa, cu o vizibilă lipsă de condescendenţă faţă de profesorii şi studenţii din Aula Magna a Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu.
În aceste condiţii, este greu să te plângi de lipsa de înţelegere din partea publicului sau a distorsionării declaraţiilor de către presă.
O astfel de atitudine s-a manifestat la justificarea faptului că "stabilitatea financiară nu poate fi asigurată, dacă activitatea de supraveghere rămâne la nivel naţional, în condiţiile integrării pieţelor financiare". În sprijinul acestei afirmaţii, guvernatorul a citat un articol al profesorului Dirk Schoenmaker, cu titlul "Trilema financiară". Trilema se referă la incompatibilitatea dintre stabilitatea financiară, integrarea financiară şi politicile financiare naţionale.
Modelul prezentat de profesorul Schoenmaker indică faptul că "actualul nivel de integrare europeană poate conduce la un eşec al coordonării politicilor, în condiţiile în care se menţine autonomia financiară naţională".
Într-adevăr, soluţiile
