Cultura cartofului românesc se află în declin. Importurile omoară culturile tradiționale din Ardeal, iar cel mai mult pare a avea de suferit celebrul cartof de Râșca. Cumpărătorii preferă cartofii din supermarketuri, în timp ce cartoful rege din Râșca rămâne în beciurile localnicilor. De curând, 22 de familii din Râșca s-au asociat într-o cooperativă și își pun speranțele că astfel vor reuși să găsească mai ușor piață de desfacere.

Majoritatea locuitorilor din comuna Râşca se ocupă cu agricultura. Aici se cultivă în special cartofi şi morcovi care cresc foarte bine în această zonă datorită solului şi a climei. Chiar dacă producţia este una bună, rentabilitatea acestei îndeletniciri este în scădere. Şi asta din cauza faptului că cei mai mulți cumpărători preferă cartofii din supermarketuri, ceea ce îi obligă pe fermierii din Râșca să scadă prețul cu mult sub cel din piețe sau magazine. "Nu prea merită să vinzi cartofii de aci la 1,3 lei kilogramul, când altu îl dă în Cluj cu 2,5-3 lei. Anul ăsta e an bun, dar anul trecut am dat şi cu 45 de bani.. Anul trecut pe minus total am fost", spune Ioan Lăpuşte, unul dintre numeroşii producători de cartofi din Râşca.

Familia sa cultivă pământul din tată în fiu. Pentru a supravieţui pe piaţă, Ioan și Saveta, soţia lui, s-au înscris în cooperativă, considerând că asocierea e singura metodă care i-ar putea scoate din impas. "Prin coperativă am putea da în cantități mai mari, la un preț mai bun, sau poate am beneficia de anumite fonduri europene să ne facem un depozit, să ne putem lua un sortator. Singur nu poți face nimic. Mai mulți poate vom reuși o licitație la magazine mai mari. Poate reușim să facem un depozit de desfacere în Dezmir, să fim cunoscuți", se arată încrezători cei doi soţi.

Fondatorii cooperativei susțin că o altă problemă ar fi comercianţii care vând cartofi din import sub sigla de Râșc