Articolul 26 Formularea contestaţiilor
1. Cluburile care apreciază că echipa adversă a încălcat unele prevederi regulamentare, indiferent de natura lor, au dreptul să-şi susţină cauza numai în baza unei contestaţii scrisă în raportul de arbitraj.
2. Sesizarea se face din oficiu de forul competent, nefiind necesară formularea unei contestaţii în condiţiile prevăzute de art. 26.1, în cazul jucătorilor aflaţi în stare de suspendare pentru cumul de cartonaşe galbene sau ca urmare a unei decizii pronunţate de comisia competentă, precum şi 21 pentru nerespectarea dispoziţiilor privind obligativitatea înscrierii în raportul de arbitraj a numărului minim de jucători formaţi la nivel naţional. 3. Echipele au dreptul de a introduce contestaţii, astfel: a) înainte de începerea jocului: – dacă se contestă dreptul de joc al unuia sau al mai multor jucători din echipa adversă, înscrişi în raportul de arbitraj, arătându-se motivele în mod concret;
- dacă se contestă valabilitatea programării jocului pe terenul respectiv;
- dacă se contestă calificarea cadrului medical delegat sau lipsa autosanitarei;
- dacă se contestă neregulari-tatea terenului de joc (dimensiunile terenului şi ale porţilor, inexistenţa sau starea plaselor porţilor şi a steagurilor de colţ, a marcajului etc.); b) în pauză sau după terminarea jocului, înainte de restituirea carnetelor de legitimare de către arbitru:
- dacă se contestă dreptul de joc al jucătorilor de rezervă intraţi ulterior în joc;
- dacă se contestă identitatea unuia sau mai multor jucători înscrişi în raportul de arbitraj.
4. Contestaţiile se fac în scris în raportul de arbitraj şi se semnează de către delegatul sau căpitanul echipei în prezenţa delegatului sau căpitanului echipei adverse, care semnează de luare la cunoştinţă şi a arbitrului care este obligat să specifice momentul formulării contes