Violenţa naşte violenţă. Episodul în care un jurnalist din prima linie a presei româneşti, Mircea Marian, devine victimă doar pentru că ideile sale nu convin (nu ştim, cel puţin până acum, dacă atacatorul şi-a premeditat sau nu agresiunea) este un indice al gradului de primitivism din societatea noastră.
Gestul s-ar putea să-i bucure pe unii din frustraţii cărora scrisul lui Mircea Marian le provoacă strepeziri ale dinţilor. Soluţia nu e însă ciomagul, ci telecomanda: n-au decât să nu-l citească, ori să schimbe canalul televiziunii. Dar am văzut pe forumuri reacţia multor altor nemernici: ură nedomolită, dezlănţuire clocotindă a energiei infernale, cinism animalic. Toate sub protecţia anonimatului. Ei sunt conştienţi că ceea ce comit la adăpostul nick-name-urilor ar constitui, la lumina zilei, infracţiuni. Dar asta nu garantează că barbaria dospită nu va da peste margini şi cuvântul nu va fi înlocuit — aşa cum s-a petrecut în cazul Mircea Marian — cu pumnul.
Violenţa naşte violenţă. Episodul în care un jurnalist din prima linie a presei româneşti, Mircea Marian, devine victimă doar pentru că ideile sale nu convin (nu ştim, cel puţin până acum, dacă atacatorul şi-a premeditat sau nu agresiunea) este un indice al gradului de primitivism din societatea noastră.
Gestul s-ar putea să-i bucure pe unii din frustraţii cărora scrisul lui Mircea Marian le provoacă strepeziri ale dinţilor. Soluţia nu e însă ciomagul, ci telecomanda: n-au decât să nu-l citească, ori să schimbe canalul televiziunii. Dar am văzut pe forumuri reacţia multor altor nemernici: ură nedomolită, dezlănţuire clocotindă a energiei infernale, cinism animalic. Toate sub protecţia anonimatului. Ei sunt conştienţi că ceea ce comit la adăpostul nick-name-urilor ar constitui, la lumina zilei, infracţiuni. Dar asta nu garantează că barbaria dospită nu va da peste margini şi cuvântul nu v