Nici n-a fost nevoie de cutremur, pentru ca o cladire sa se prabuseasca pe nepusa masa, chiar in centrul vechi al Capitalei, adica acolo unde de doua decenii se tot reabiliteaza cladirile, se consolideaza structurile si se infrumuseteaza fatadele, pentru ca turistii, care trag spre Pompei sau de Acropole, sa mai traga si spre Lipscanii sau Blanarii nostri.
Galeria primarilor neputinciosi
In cativa ani de dupa razboi, Varsovia si-a reconstruit in intregime cartierul medieval, asa numitul "Stare Miasto".
Praga a fost reabilitata, iar Leipzig si Aachen, doua orase ajunse moloz, si-au refacut frumoasele peisaje urbane, de nu-ti vine sa crezi.
In Berlin, fiecare caramida pretioasa au repus-o nemtii pe vechiul ei loc, atat cat sa nu uite generatiile de maine ceea ce trudisera cele de ieri.
Peste Bucurestiul iubit au intrat intr-o zi buldozerele, ca sa termine ele ce incepusera bombele si tancurile. Totusi, cateva stradute au fentat dezastrul. Acesta este Centrul Vechi, in prezent tencuit, vopsit, zugravit si sclifisit, dar cu zidurile gata sa cada.
Prabusirea din zilele trecute nu este un simplu semnal de alarma. Este strigatul de disperare al ultimelor ziduri supravietuitoare. In campania electorala, Centrul Vechi fusese calul de bataie al tuturor primarilor, de la Halaicu si Lis, la Basescu si Oprescu.
Dupa alegeri, fiecare primar a cam dat din colt in colt, lasand de inteles ca multe ziduri sunt proprietate privata si, decat se te atingi de dreptul cuiva, mai bine le lasi sa cada in capetele oamenilor.
La cifre, suntem zmei. La treaba, mai putin
Bucurestiul insa nu inseamna numai Centrul Vechi. Izul de vechitura razbeste mai peste tot. In capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa au fost expertizate, conform unui studiu publicat de primarie, un numar de 2.561
