În Franţa decizia guvernului de a cumpǎra douǎ drone de la americani a provocat o dezbatere în legǎturǎ cu modul de utilizare al acestor avioane fǎrǎ pilot. Unii comentatori considerǎ cǎ aceste aparate extrem de perfecţionate opereazǎ pe fondul unui vid juridic total.
Este uluitor faptul cǎ Franţa a ratat "întîlnirea" cu aceastǎ tehnologie, a declarat recent ministrul francez al apǎrǎrii, Jean-Yves le Drian. Iar în ultimii ani, mai ales dupǎ intervenţia din Libia şi cea din Mali , armata francezǎ şi-a dat seama de un lucru greu de digerat: şi anume cǎ este dependentǎ de americani la capitolul culegerii de informaţii. Iatǎ motivul pentru care guvernul socialist de la Paris , dupǎ o perioadǎ de reflecţie care a durat un an, a decis sǎ cumpere douǎ drone americane de tip Reaper.Aceste aparate şi-au dovedit din plin "eficienţa" fiind utilizate de americani în Somalia , Pakistan , Afganistan şi Yemen . Cotidianul Libération, care dedicǎ douǎ pagini acestui subiect, considerǎ cǎ dezvoltarea acestei tehnologii modificǎ "arta rǎzboiului". Practic, militari aflaţi în birourile lor, fǎrǎ sǎ se expunǎ la cea mai minusculǎ primejdie, ghideazǎ de la distanţǎ, uneori de la peste 10 000 de kilometri, aparate care bombardeazǎ obiective inamice. Intr-un fel asistǎm la o fuziune între lumea jocurilor electronice şi cea a rǎzboiului, între o dimensiune pînǎ nu demult calificatǎ de "ştiinţifico-fantasticǎ" şi realitatea cea mai concretǎ. Din 2002, potrivit unor rapoarte oficiale, dronele americane au ucis peste 4700 de persoane. Armata americanǎ a recurs la ele pentru o distruge baze teroriste, grupuri jihadiste şi chiar persoane fizice considerate inamici care trebuie lichidaţi. Din pǎcate, cum observǎ Libération, dronele provoacǎ uneori şi victime civile, ceea ce nu face decît sǎ amplifice ura unor comunitǎţi musulmane împotriva Americii.
Franţa dispunea în arsenalul
