Azerii de la Shah Deniz vor decide la sfârşitul lunii viitoare dacă România se află sau nu pe ruta prin care vor fi transportate către Europa, din Marea Caspică, gaze naturale dintr-un zăcământ estimat la circa 1.200 de miliarde de metri cubi.
Pentru resursele din Azerbaijan se bat două proiecte: gazoductul Nabucco Vest, ce ar tranzita România pe o distanţă de 475 de km, şi gazoductul Trans-Adriatica (TAP), pe ruta Turcia-Grecia-Italia.
Miza pentru România este, după cum a explicat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, "independenţa energetică" şi facturi mai mici la curent.
"Practic, am avea două surse. Intervine concurenţa şi nu mai depinzi de un singur importator. Toate statele depind de Gazprom şi cumpărăm la un preţ pe care nu îl poţi negocia niciodată pentru că nu ai altă societate cu care să-l compari", a declarat Niţă în cadrul ultimei reuniuni a consorţiului Nabucco înainte de decizia Azerbaijanului. Evenimentul a avut loc marţi la Bucureşti.
Repretentanţii Nabucco Gas Pipeline International GmbH sunt optimişti cu privire la succesul proiectului şi susţin că acesta are o serie de avantaje în faţa gazoductului ce ar urma să traverseze Italia.
"Pe ruta Nabucco, ţările dispun de capacităţi de înmagazinare, ceea ce contribuie la flexibilitatea proiectului nostru. Gazoductul traversează ţări care nu au resurse diversificate de energie, spre deosebire de Italia, bogată în gaze. Italia are costuri mici. La aceste costuri, aprovizionarea cu energie este asigurată", a explicat Reinhard Mitschek, director general al companiei.
Construcţia gazoductului ar urma să înceapă în 2015. Resursele din Azerbaijan ar trebui să ajungă în România în 2019, a mai precizat el.
Totodată, alte zăcăminte ce ar putea ajunge în Europa via Nabucco sunt resursele din Turkemistan, Irak, precum şi cele din Marea Neagră.