În fiecare an, la 21 mai, creştin-ortodocşii îi prăznuiesc pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Pentru constănţeni sărbătoarea este mai importantă, deoarece Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt ocrotitorii oraşului.
Împăratul Constantin i-a ajutat pe creştini sa intre în legalitate, iar împărăteasa Elena, mama sa, a găsit crucea pe care a fost răstignit Iisus. Împăratul Constantin se închină zeilor romani aşa cum făceau toţi ai lui, până când, înaintea unei bătălii, i s-a arătat pe cer, ziua, în amiaza mare, semnul crucii şi a văzut, scris cu litere de foc, „prin acest semn vei învinge”. Noaptea, împăratul l-a visat pe Iisus Hristos care-l indemna să facă un steag cu semnul crucii pe el şi aşa va deveni învingător. După ce a câştigat bătălia cu Maxentiu, prin inspiraţie divină, împăratul Constantin i-a apreciat altfel pe creştini, al căror semn era crucea sfântă. Devenit stăpân al Romei, Constantin a dat un decret de încetare a prigonirii creştinilor. În lucrările sale, Constantin a fost susţinut de mama sa, împărăteasa Elena, pe care o trimite la Ierusalim să găsească sfânta cruce pe care a fost răstignit Iisus. Şi, cu credinţă, aceasta o găseşte. Elena moare în anul 327 şi zece ani mai târziu, în 337, moare şi împăratul Constantin. În calendarul popular, 21 mai este nu numai sărbătoarea Sfinţilor împăraţi, ci şi ziua de Constantin Graur sau Constandinu Puilor, moment în care se crede că păsările cerului îşi învaţă puii să zboare.
Păstorii hotărăsc cine le va fi baci
Demult se credea ca, dacă cineva lucra în aceasta zi, recolta câmpului ii va fi distrusă de foc sau de păguboasele păsări zburătoare. De asemenea, de ziua Sfinţilor Împăraţi nu se lucra pentru ca ulii sa nu fure din ograda gospodarului. Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena marca sfârşitul perioadei de însămânţare a ovăzului, meiului şi porumbul