Fundaţia „Mişcarea Populară” (nota bene, zisă a consilierilor de la Cotroceni) lămurea, mai acu’ vreo trei sau patru zile, neamul nostru, mioritic, că rămâne, cum s-a născut ea din... înalte raţiuni didactico-purificatoare, curată, civică, dar apolitică. Nu aspiră, adicătelea, la condiţia de partid, rostul ei sacru fiind de a pune în dezbatere doar idei, proiecte, care să ajute la educarea şi maturizarea spiritului cetăţenesc etc. etc. Alaltăieri, conducerea fundaţiei a întors-o ca la Ploieşti: aspiră totuşi să se metamorfozeze, sub aceeaşi titulatură, în formaţiune politică de dreapta şi să sprijine, în arena politică, proiectele „Mişcării Populare”. Cum se explică răzgândeala? Sunt sigur că, pe firul scurt, dinspre Cotroceni, a venit ucazul: terminaţi cu prostiile de ordin civic şi faceţi cum v-am spus! Să ne aducem aminte că în ultimele săptămâni, în spaţiul public au apărut, ieşite tot din gura consilierilor prezidenţiali - un Lăzăroiu, un Berca - veşti că, în scurtă vreme, va să se nască noul prunc curat şi neprihănit al politicii româneşti, ceva în genul Albei ca Zăpada, despre care făcea vorbire, pe la televiziuni, prin 2011, proorocul Sebastian. Evident, basmul cu pricina venea tot de la Băsescu citire. Proiectul botezat de Luzăroiu a intrat în anonimat, dar himera lui a tot bântuit vreo doi ani prin hăţişurile politicianismului dâmboviţean, sub seducătoarea formulă a coagulării „polului de dreapta”. În chinurile coagulării a îmbrăcat varii botezări, ba „Mişcarea Populară” înregistrată de Ioana Băsescu la OSIM, ba „Alianţa Dreptate şi Adevăr”, ba ARD, ba Noua Republică. Până la ora de faţă, din toată cazna coagulărilor de inspiraţie băsistă n-a ieşit nimic să stea în picioare şi să aducă opţiuni electorale demne de luat în seamă în bătălia politică.
Fundaţia consilierilor s-a născut din frustrările preşedintelui Băsescu, ca reacţie că partidu