Un iluminist cu lanterna, călăuzit după deviza “Luminaţi-vă, bă, şi singuri, că m-am săturat să vă plătesc io lumina la toţi!”

Chiar dacă unii consideră că pentru Gigi Becali puşcăria e ca un blestem sau ca o malarie care-l tot apucă, o dată la câţiva ani, pentru viitorime ea reprezintă o binecuvântare. Doar astfel, marele om va fi constrâns să-şi pună pe hârtie gândirea remarcabilă, care va fascina, fără îndoială, şi generaţiile următoare. Filosoful practician are, teoretic, în faţă, cel puţin doi ani de bulău. Dacă însă geniul lui creator se va manifesta din plin, probabil că Becali va ieşi după nici un an, cu o bibliotecă de cărţi în spate.

Şi, din câte se pare, el are deja planuri în privinţa asta. Fiind un geniu polivalent, Gigi va scrie nu doar eseuri filosofice, precum “Cum să întorci obrazul duşmanului dintr-un singur pumn” sau “Apel către hahalere”, ci şi lucrări tematice – “Transhumanţa cu gipanul, o tradiţie milenară”, “Oaia, cel mai bun prieten al omului singur”, “Reţete de vară cu brânză de capră” – ori cărţi de memorialistică: “La curve cu naşu’ Hagi”, “La cazino cu călugării de la Athos” şi “La şpriţ cu Satana – cu subtitlul “amintiri de la Golden Blitz”.

Mai mult decât atât, Becali i-ar fi mărturisit deja unui coleg de celulă că intenţionează să scrie un roman-fluviu, inspirat de fapte din viaţa lui: ”E vorba de un machidon de treabă pe care prind boală nişte bagabonţi şi-i înscenează un proces. Machidonul e băgat la ocnă, mă-nţelegi, de bagabonţi, da’ el îi ţine minte şi jură să se răzbune. Şi nu mai trăieşte decât pentru asta! Acolo în ocnă, ori că doarme, ori că mănâncă zeama de arpacaş, ori că ţine strâns săpunul la duşuri, ori că dă cu târnăcopul în piatră, repetă într-una: “Băse – Felix – Ponta! Băse – Felix – Ponta!”

Până la urmă se preface mort şi când îl bagă gardienii la sac şi-l aruncă în Dâmboviţa, el taie sacul cu o fo