Am luat ieri la pas strada Alexandru Vlahuţă din Focşani, pornind de la intersecţia cu strada Bucegi, până la intrare în cartierul Bahne, la intersecţia cu Aleea Căminului. La intersecţie, pentru că este vad comercial, o farmacie, un salon de înfrumuseţare, un birou notarial şi alte câteva magazine, cu uşile deschise, îşi aşteaptă clienţii. La parterul unui bloc, pe fereastra unui spaţiu liber, un anunţ: ”Închiriez spaţiu pentru birouri”.
Dar ce ne-a atras atenţia încă de cum am ”dat colţul” pe această stradă este vegetaţia foarte bogată, luxuriantă chiar: foarte mulţi copaci, în special castani şi tei, arbuşti de toate felurile în spaţiile verzi din faţa blocurilor, conifere, garduri vii. Soarele de abia se cerne printre ramurile înalte ale copacilor, de aceea este multă umbră, dar şi... linişte. Între blocuri, un pâlc de copaci înalţi şi o cărăruie, o oază ruptă parcă dintr-o pădure, însă ”pătată” din loc în loc cu nelipsitele peturi şi cioburi de sticlă. În capătul cărării, Punctul Termic Rarău, năpădit de buruieni.
Blocurile, multe reabilitate termic, cu faţadele refăcute, au mai scăpat de griul blocurilor comuniste. Flori în glastră, roşii, mov sau albe, înveselesc ferestrele. Am intrat într-o scară, la numărul 10, unde era uşa deschisă, pentru că mai toate scările au interfon. Casa scării curată, iar la avizier un anunţ pentru locatari: se strâng 7 lei/locatar pentru dezinsecţie.
”Copacii trebuie toaletaţi, nu avem lumină în casă”
Mergem mai departe, spre CEC. Chiar vizavi, o întâlnim pe doamna Magdalena, care locuieşte la parter, pe Alexandru Vlahuţă nr. 16. În faţa apartamentului, focşăneanca şi-a amenajat o oază de verdeaţă, o mică grădiniţă plină cu trandafiri, o băncuţă din lemn, unde îl găsim pe pechinezul Miki şi alături, o cuşcă mică, la fel ca o căsuţă pentru păpuşi. Doamna, amabilă, ne-a
