Studente, doctorițe, geoloage, inginere și chiar călugărițe își pun șorțul masonic să se desăvârșescă. Nu fac politică, dar sunt organizate ca într-un guvern și au mai multe grade ca-n armată. Deși nici în DEX nu apare femininul de la „mason”, româncele au avut acces la cele mai înalte grade ale masoneriei încă de acum un secol.

În casa doctoriței care a resuscitat masoneria din România, ca într-un muzeu. Gradele Maestrei se numără pe deget. Se lasă cu greu pozată cu inelul gravat cu doi de 3

Sursa: MARIAN ILIE

Cum intri pe Mecet, undeva în apropiere de Piața Iancului, ai impresia că ești în Bucureștiul interbelic. În jur, numai case îmbrăcate în verdeață și o liniște mistică. Imobilul care găzduiește Marea Lojă Feminină are tricolorul arborat la frontispiciu, un gard înalt, și ar putea fi confundat ușor cu o ambasadă. Când se deschide ușa, parchetul începe să scârțâie sub picioare și parcă intri într-o galerie de artă. Tablouri și pe pereți, și pe podea, statui cu elefanți aducători de noroc. Singurul element de noutate, ascuns în colț, este sistemul de supraveghere video.

Reporterii EVZ au vizitat-o pe cea care a fost timp de două mandate marea maestră a Marii Loje Feminine a României și vă prezintă în exclusivitate secretele „masoanelor”. Deși mai puțin cunoscută, masoneria feminină din România e veche de peste un secol și are anumite particularități unice în lume.

Aflați numai în ediția tipărită de astăzi a ziarului „Evenimentul zilei” care este actul fără de care nu se poate intra în masonerie, care sunt „probele” la care sunt supuși ucenicii, în ce constă ritualul masonic, care sunt însemnele specifice și care e miza din spatele controversatei organizații.