“Un Consiliu scurt care începe în jurul mesei, se face poza de familie, se serveşte dineul şi în timpul acesta se discută”. Aşa a descris preşedintele Traian Băsescu, în linii mari, summitul de miercuri de la Bruxelles pentru care l-a mandatat, în premieră, pe primul-ministru Victor Ponta.

Cu trei teme pe agendă, între care cea mai importantă pentru România este energia, Consiliul liderilor UE din 22 mai va da, inevitabil, veşti proaste unora dintre investitorii în economie, oricare va fi decizia luată în privinţa schemei de susţinere a energiei regenerabile.

Cu alte cuvinte, primul-ministru este prins la mijloc. Dacă subvenţiile se reduc, aşa cum va propune şi Victor Ponta, raliindu-se Germaniei şi Spaniei, cei care vor primi lovitura vor fi investitorii în eoliene şi solare, nişă care a explodat, practic, în România, în ultimii ani. Dacă se păstrează la un nivel apropiat de cel actual, oameni de afaceri precum Lakshmi Mittal, unul din cei mai mari jucători din siderurgie, ameninţă că cu retragerea din Uniunea Europeană. Printre consecinţe: închiderea Sidex Galaţi. "E nevoie şi de o coordonare eupropeană. Dacă ni se impune să luăm o anumită măsură vom fi între ciocan şi nicovală", a anticipat marţi Victor Ponta, arătând că subvenţiile în România sunt "de şase ori mai mari ca în alte state".

Singura participare anterioară a lui Victor Ponta la masa Consiliului European a fost pe 28 iunie 2012, când premierul a plecat la Bruxelles, fără mandat de la Traian Băsescu, în ciuda interdicţiei Curţii Constituţionale.

Ce va susţine România la Bruxelles

Într-o discuţie telefonică luni după-amiază, Băsescu şi Ponta s-au pus de accord asupra mandatului pe care premierul să îl susţină la Bruxelles. Printre mizele României se numără, potrivit unor surse politice, un acord legat de explorarea şi exploatarea gazelor de şist, asumarea finanţării pr