În contextual deprecierii tot mai intense a folclorului nostru, într-o perioadă când manelele predomină şi la petrecerile rurale contemporane, mai există în spaţiul spiritual românesc şi câţiva specialişti, împătimiţi de tradiţiile şi obiceiurile milenare ale poporului de la Dunăre şi Carpaţi, care îşi consacră harul şi înţelepciunea fixării în scris a tezaurului nostru folcloric.

Unul dintre aceştia, trăitor în spaţiul bucovinean, este virtuozul instrumentist şi dirijor de orchestră Marin Constantin Gheorghe, cel care a slujit şi continuă să slujească pertinent muzica populară din Ţara de Sus a Moldovei, atât pe scenele de spectacol, cât şi în cadrul unor manifestări ocazionale, specific umane.

Cu câţiva ani în urmă, Marin Constantin Gheorghe scotea la lumina tiparului o culegere originală de cântece populare instrumentale din Bucovina, culegere primită cu rezonanţe benefice mai ales în rândul formaţiilor artistice de amatori.

Aprofundând pasiunea şi dragostea sa pentru frumos şi autentic, artistul sucevean îndrăzneşte să aducă la îndemâna iubitorilor de folclor o carte unitar structurată sub emblema unui obicei tradiţional al românilor: nunta. Dincolo de cunoaşterea directă a acestui esenţial eveniment din existenţa umană, a fost nevoie de consultarea amănunţită a unei bibliografii selective legată de această temă, fapt care sporeşte lucrarea de faţă prin autenticitate şi transparenţă ideatică.

Pentru a ajunge la capitolul esenţial al lucrării sale, „Nunta în Bucovina”, Marin Constantin Gheorghe parcurge, printr-un studiu introductiv, trăsăturile de bază ale folclorului spiritual (caracter colectiv, caracter oral, caracter anonim, sincretism), toate subsumate caracterului naţional, care reprezintă o componentă de bază a culturii noastre naţionale, reflectând în texte şi imagini artistice specifice ideile, sentimentele şi concepţiile po