- Cultural - nr. 97 / 21 Mai, 2013 Crestinatatea sarbatoreste pe doi dintre cei mai mari si mai importanti sustinatori ai ei: Sfintii imparati, intocmai cu Apostolii, Constantin si mama sa, Elena. Nu au facut parte din ierarhie si din treptele monahale, apostolatul lor fiind opera inteleapta prin oferirea libertatii Bisericii crestine si recunoasterea ei ca institutie spirituala in viata lumii de atunci. Sfanta Elena, mama imparatului Constantin, se naste in jurul anului 250. Se pare ca se trage din spita neamului traco-dac sau daco-roman. Primeste botezul de mica si este crescuta in frica lui Dumnezeu. Sotul ei, Constantin Chlor, de origine romana, din familie imparateasca, nu accepta credinta in Hristos, fiind inchinator al cultului imparatului, fapt pentru care o si paraseste. Se spune ca Sfanta Elena este prima femeie din lume care si-a eliberat toti sclavii si a desfiintat de la curte suita de doamne si domnite, care huzureau in lux. Pentru intarirea credintei in Hristos intreprinde sapaturi pe dealul Golgotei, pentru a scoate la lumina si la deosebita cinstire Crucea Mantuitorului, Mormantul Sau. Sfantul Constantin cel Mare a facut instructie militara alaturi de tatal sau in partile Asiei si la Dunare, iar educatia a apartinut mamei, dupa plecarea in Britania. Dupa moartea tatalui sau, in lupta impotriva lui Maxentiu, care se considera urmas al lui Diocletian, Constantin cel Mare a vazut ziua stralucind pe cer o cruce luminoasa, pe care scria: "Prin acest semn vei invinge”. Noaptea, in vis, i-a aparut insusi Iisus, indemnandu-l sa-si faca steag ostasesc cu semnul Sfintei Cruci pe el. Incredintat ca, in biruinta lui, a fost ajutat de Dumnezeul crestinilor, fericitul Constantin a dat, in 313, ca imparat al Romei, o hotarare prin care a oprit prigonirea crestinilor, promovand libertatea credintei. Multe alte fapte de folos credintei lui Hristos au savarsit marele