Ortodocsii si catolicii ii serbeaza astazi pe Sfintii Imparati Constantin si Elena, datorita carora crestinismul a devenit religie permisa, jertfele sangeroase au fost interzise si duminica a fost stabilita zi de odihna in Imperiul Roman, perioada in care au domnit fiind cunoscuta ca „Epoca de aur”. Sfintii Imparati Constantin si Elena sunt sarbatoriti in 21 mai atat de bisericile ortodoxe, cat si de cele catolice la fel cum sunt serbati apostolii.
„Sfantul Constantin a venit pentru crestinii crunt prigoniti vreme de doua secole ca o binecuvantare din partea lui Dumnezeu. Datorita imparatului Constantin si a mamei sale Elena, crestinismul a intrat intr-o perioada de maxima inflorire, numita de cercetatori «Epoca de aur», in care oameni sfinti si minti luminate, cum ar fi Sfantul Ioan Gura de Aur, Sfantul Vasile cel Mare, Sfantul Grigorie Teologul, au expus in operele lor doctrina si spiritul crestin autentic”, a declarat pentru Mediafax purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane, parintele Constantin Stoica.
Cercetatorii sunt de parere ca deciziile imparatului Constantin in favoarea crestinismului s-au datorat mai ales mamei sale, Elena, care, „cu mana de fier si credinta tare”, s-a aflat in permanenta in umbra unicului sau fiu. Flavia Iulia Helena s-a nascut in provincia Bitinia, ca fiica a unui hangiu. Ea s-a casatorit in anul 270, cand avea 16 ani, cu generalul roman Constantiu Chlorus, iar in 272 l-a nascut pe Constantin, in localitatea Naissus (in Serbia de astazi).
In 293, imparatul Diocletian i-a poruncit lui Constantiu sa divorteze si l-a numit Cezar pentru Imperiul Roman de Apus. In aceasta calitate, el s-a casatorit cu Teodora, fiica vitrega a imparatului Maximian, cu care a avut inca sase copii. Elena nu s-a recasatorit si a trait in umbra, departe de atentia publica, dar aproape de fiul sau, pe care l-a sprijinit cu dragoste si afectiune. O
