Cultura tradiţională de căpşuni reînvie în comuna Turţ, judeţul Satu Mare. Un localnic s-a întors acasă din străinătate şi s-a pus pe cultivat stoloni. Marea lui problemă este însă piaţa de desfacere. Pentru că nu există niciun centru de colectare în zonă, oşanul este nevoit să bată pieţele din ţară pentru a-şi face loc printre angrosişti. Tot mai mulţi localnici se reîntorc la munca gliei, asta în ideea în care din culturile de căpşuni se pot obţine uneori profituri serioase. Autorităţile locale îşi propun ca în următorii ani niciun teren să nu rămână necultivat în comuna lor. Ele îi îndeamnă pe localnici să se întoarcă în ţara lor natală şi să muncească pământul, inclusiv cu ajutorul banilor europeni. Familie de producători

Ioan Feier din Turţ a revenit de câţiva ani în ţară după ce o perioadă de timp a lucrat peste hotare, în Belgia. A vrut să reînvie o tradiţie în comuna sa natală şi s-a gândit că cel mai potrivit ar fi să cultive căpşuni şi nu de oricare, ci bio pe o suprafaţă de aproximativ trei hectare. Aici s-a lovit însă de problema vânzării fructelor şi a preţului practicat de bişniţarii pieţelor, cum îi denumesc pe intermediari. „Nu e o afacere uşoară. A ţine căpşuni e foarte greu, mai ales de întreţinut. E numai muncă manuală, nu se lucrează mecanizat aproape deloc şi după cum vedeţi dumneavoastră acum e momentul. Dacă acum nu reuşeşti să culegi lucrezi un an de zile gratis. Mai bine să putrezească aici decât să ajungi să-i dai în pieţe. Nu mai amortizezi nici măcar plata oamenilor pentru munca pe care o depun. Ora de cules căpşuni se plăteşte cu şase lei. Eu aş fi mulţumit să dau la un preţ de 4-5 lei pe kilogram. Fără a fi ceva centre de preluare a căpşunilor nu văd şansa de viitor a culturii” ne-a declarat producătorul local.

Dacă vă întrebaţi de ce spune familia Feier că fructele pe care le cultivă sunt varianta ecologică, răspunsul