Bătuţi de soartă şi abandonaţi, neînţeleşi şi marginalizaţi, oamenii care întind mâna pe stradă sunt o pată pe obrazul administraţiei locale. În episodul 2 al serialului nostru vă spunem cum sluţesc cerşetorii imaginea Capitalei şi cum nu reuşesc autorităţile s-o mai spele vreodată.

Dacă am fi turişti străini, poate că nu ne-ar deranja prea mult prezenţa oamenilor străzii. Au şi europenii aurolacii lor. Însă agresivitatea pare a fi trăsătura esenţială a boschetarilor de pe Dâmboviţa.

Să nu vă revolte cuvântul, figurează în dicţionar. Înjură, scuipă, trag de tine ca şi când trebuie să le dai ceva doar pentru că tu ai mai mult decât ei.

Spălătorii de parbrize: Agasanţi peste masură, puştii care spală parbrize la semafor sunt o pacoste pentru şoferi

Conform reprezentanţilor Municipalităţii, în Capitală sunt puţin peste 1.400 de oameni fără adăpost. Nu ştim cum i-au numărat, dar ştim că numărul lor pare mult mai mare.

Oamenii străzii: La Gara de Nord, aurolacii inhalează prenadez în văzul poliţiei

Îi vezi în Gara de Nord, în centrul oraşului şi, în general, în orice zonă cu acces la reţeaua subterană de termoficare. Fiindcă nu-i pot face pur şi simplu să dispară, edilii au cheltuit bani să-i integreze, să-i hrănească, să-i îmbrace şi... cam atât. Pe noi ne-au informat prin bannere şi afişe să nu le mai dăm bani pe stradă, după modelul „nu hrăniţi păsările din parcuri".

Parcagiii de ocazie: La cafenelele din Dorobanţi, parcagiii de ocazie sunt nelipsiţi. Aici, poliţia nu a mai făcut razii de ani buni

Autorităţile trebuie să poată mai mult. Trebuie să poată mai mult şi în cazul parcagiilor de ocazie, această „specie" de cerşetori care a revoluţionat ideea de afacere. În timp ce Primăria Capitalei câştigă 50.000 de lei pe lună din închirierea celui mai bun parcaj pu