Guvernul încearcă să pună stop risipei din administraţia publică locală instituind procedura insolvenţei pentru unităţile administrativ teritoriale care până acum nu-şi făceau probleme nici în legătură cu arieratele, nici cu creditele pentru că, oricum, autorităţile centrale pompau bani ori de câte ori se ajungea într-o situaţie limită.
De acum înainte va trebui să suporte consecinţele - să intre în insolvenţă şi să vândă din patrimoniu până la acoperirea datoriilor - în urma aprobării de către Guvern (la cererea FMI) a unei ordonanţe de urgenţă privind insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale.
Discuţiile privind reglementarea insolvenţelor municipalităţilor au început încă din anii 2000, iar în 2010 a existat chiar un act normativ aprobat de Guvern, însă acesta s-a blocat în Parlament şi nu a fost aplicat niciodată. Volumul mare al arieratelor înregistrate de autorităţile locale şi presiunea FMI au readus în discuţie adoptarea unei reglementări în privinţa insolvenţei unităţilor administrativ-teritoriale.
„Un act normativ privind insolvenţa autorităţilor locale este absolut necesar. Chiar dacă până în prezent nu am avut cazuri de default, nu am avut primării care să dea faliment, ci doar întârzieri ale unor plăţi, o astfel de procedură privind insolvenţele este bine-venită. Este exact ca şi în cazul companiilor. Sunt foarte mulţi care participă la masa credală - bănci, populaţie, furnizori - şi trebuie să existe o ordine de prioritate, dacă apar probleme“, a declarat Valentin Miron, directorul general al VMB Partners - cel mai mare consultant de pe piaţa locală de finanţări municipale. Aproape an de an guvernele au aprobat sume de ordinul a sute de milioane de lei sau chiar miliarde (în jur de 1,5 mld. lei doar anul trecut, în două guverne, Ungureanu şi Ponta) pentru acoperirea datoriilor comunităţilor locale, dar rezultatele
