Mâine, 23 mai 2013, se împlinesc şapte ani de la plecarea dintre noi a uneia dintre cele mai fascinante şi generoase personalităţi ale literaturii române postbelice, pe nedrept uitată de contemporani. În plină tiranie comunistă, un scriitor român a legat, prin corespondenţă, o strânsă prietenie cu artişti de dincolo de Cortina de Fier, printre care celebrul Michael Ende.
Destinul lui Iordan Chimet (1924-2006) – uman şi literar – a fost unul cu totul atipic printre confraţii săi din istoria literaturii române din cea de-a doua jumătate a secolului trecut. Paradoxal, deşi influenţa, notorietatea şi aprecierea de care s-a bucurat au fost remarcabile – Iordan Chimet fiind probabil autorul care a legat cele mai multe prietenii adevărate în anii sumbri ai erei Ceauşescu –, posteritatea tinde să uite o operă şi o personalitate majoră a literaturii române, aşteptând probabil un mult dorit moment de reaşezare şi de reîntoarcere la valorile moderaţiei, erudiţiei şi speculaţiei de înaltă ţinută intelectuală, care l-au caracterizat pe autor.
Prieten cu Michael Ende
Scriitorul s-a născut pe 18 noiembrie 1924, la Galaţi – port dunărean care este modelul Oraşului nenominalizat din opera sa literară cea mai importantă, romanul „fantasy” „Închide ochii şi vei vedea Oraşul” (1970). Perioadei comuniste i-a rezistat prin realizarea unor cărţi cu totul atipice, fără echivalent în peisajul editorial al vremii, şi prin reţeaua de prieteni, legătură pentru care avea un adevărat cult. Totodată, Iordan Chimet era şi un mare solitar, prezenţa sa publică, înainte şi după 1989, fiind dintre cele mai discrete.
Scriitorul român a purtat o îndelungată corespondenţă şi cu prietenii săi de dincolo de Cortina de Fier, personalităţi ale vieţii culturale europene şi latino-americane. Dintre acestea, se detaşează celebrul scriitor german Michael Ende (1929-1995), autorul capodopere
